Esti aici : povesti personalizate // Pentru parinti // Prietenul copilului meu

Prietenul copilului meu


Prietenul copilului meu

De curand, am cunoscut in parc un copil de tigan, Cosmin. Nu acesta e numele lui real. E voinicel, cu parul negru, cu urechile foarte murdare, e descult, are ochi frumosi, seriosi, caprui, poarta haine murdare si sta linistit in preajma copiilor. Nu cere nimic, dar cand oamenii ii ofera cate ceva de mancare, multumeste frumos sau, daca nu-i e foame, refuza politicos. Se joaca des cu Bobo, cu mingea, cu bicicleta sau la nisip. Se mai intampla sa se si certe si atunci isi spun “nu mai esti prietenul meu”.

 

 Am fost mai atenta la el doar de saptamana trecuta, cand intr-o seara, dupa ce i-am citit povestea, Bobo mi-a spus ca nu poate adormi, ca e cu gandul la Cosmin. Plouase in ziua respectiva si lui Bobo i se frangea inima ca poate baietelul acesta descult e singur in parc, pe intuneric. L-am asigurat ca nu era nimeni in parc, fiindca trecusem eu in drum spre casa si l-am rugat sa doarma linistit, ca-l vom intalni a doua zi pe Cosmin.

 

Cum au fost gata lectiile din ziua urmatoare, ne-am dus in parc si l-am gasit acolo pe baietel. Intalnirea insa n-a fost usoara, Cosmin spunandu-i lui Bobo ca nu mai sunt prieteni. Copilul meu nu se lasa intimidat usor in astfel de situatii, fiindca isi gaseste imediat alti tovarasi de joaca, dar acum se tot ruga de Cosmin sa mai fie prietenul lui. Am intervenit eu sa-l linistesc si Cosmin a acceptat sa se joace cu Bobo…Seara iar, aceeasi ingrijorare, aceleasi ganduri fata de baietelul care poate e singur in parc sau ca mama lui poate-l cearta si se poarta urat cu el. Greu am reusit sa-l linistesc.

 

Stand mai mult in ziua respectiva pe langa cei doi baieti, am vazut ca Bobo ii oferea bucuros jucariile lui (ceea ce el nu prea face) si il apara fara de alti copii. La un moment dat, s-au jucat ei doi cu un alt baiat, care nu voia nicidecum sa-l lase si pe Cosmin sa se joace cu mingea lui, “fiindca sigur i-o va fura”. “Nu, Cosmin nu fura”, i-am spus noi, dar n-am putut sa-l convingem pe baiat sa aiba incredere. Avea déjà prejudecati puternice fata de tigani, desi probabil ca nu avusese nicio experienta negativa cu vreunul dintre ei.

 

Ce m-a impresionat insa pe mine foate mult a fost privirea trista si resemnata a lui Cosmin, desi e foarte mic. In cate astfel de situatii trebuie ca se gaseste el, in fiecare zi! Numai saptamana trecuta, cand am fost eu in preajma lui, a mai fost acuzat ca fura si de alti baieti. (Care nu aveau nicio dovada, ba chiar am aflat mai tarziu ca nu era deloc adevarat.)

 

Sunt bucuroasa ca Bobo are curajul de a fi prieten cu acest baietel si ca se gandeste atata de mult la el. Mi-a aratat intr-o zi curtea unde locuieste Cosmin si m-a rugat in fiecare dupa-masa sa-i duc ceva bun de mancare in parc. De cate ori mi-a cerut inghetata, n-a uitat sa ceara una si pentru Cosmin.

 

Intr-una dintre seri, i-am spus lui Cosmin sa-i intrebe pe parintii lui daca poate veni la noi sa faca o baie si sa manance cu Bobo. I-am cumparat niste hainute, prosop, periuta de dinti, burete, sa nu se imbrace tot cu tricoul lui vechi. Parintii lui nu l-au lasat si atunci am adus in parc hainutele curate, sa le ia acasa. Pana sa plecam insa din parc, l-am vazut schimbat: mi-a spus ca nu mai vrea hainele, ca nu va mai veni in parc si ca nu mai e prieten, nici cu Bobo, nici cu mine.  L-am tot intrebat ce s-a intamplat, dar nu ne-a spus decat dupa ce am insistat foarte mult: din greseala, Bobo trecuse cu roata de la bicicleta peste piciorul lui si l-a durut foarte tare. Cand a auzit, Bobo a inceput sa planga imediat si eu i-am spus ca Bobo tine la el foarte mult si ca nu vrea sa-i faca niciun rau. A durat un pic pana sa ne creada, iar apoi a facut un gest care mi-a frant inima: l-a luat pe Bobo de manuta si i-a spus ca mai sunt prieteni. Privirea lui era atata de usurata, zambetul lui era atata de fericit, intelegand ca lui Bobo si mie chiar ne pasa de el! A acceptat hainutele si ne tot striga din urma, sa ne mai faca inca o data cu mana…Azi il vom vedea din nou in parc pe Cosmin…De unde stie oare copilul acesta sa fie atat de demn, de placut si de sincer?



« toate articolele ^ mergi sus


Care este parerea ta?