Esti aici : povesti personalizate // Pentru parinti // O alegere dificila pentru mame, intre cariera si cresterea copilului

O alegere dificila pentru mame, intre cariera si cresterea copilului


Traim intr-o lume in care cariera, banii, reusita personala sunt extrem de valorizate. Sub presiunea si modelele societatii moderne, ne indepartam tot mai mult de rolul traditional al familiei, al mamei in special, pentru a obtine implinirea profesionala. Si de ce nu am avea aspiratii de cariera, cand suntem la fel de capabile ca si barbatii, cand putem obtine tot ceea ce obtin si ei, cand putem castiga la fel de multi bani ca si ei si cand avem si noi nevoile noastre de recunoastere?

 

In acest context, apelam adesea la ajutoare din afara familiei: gradinitele cu program prelungit, bonele cu norma intreaga (cateodata chiar interne, locuind impreuna cu familia), bunicii etc. Mama este tot mai des ocupata, vesnic la telefon, rezolvand chiar si acasa probleme urgente de serviciu, prinsa in sedinte pana la ore tarzii si deplasandu-se mereu in tara si in strainatate pentru intalniri importante.

 

Ce se intampla cu copilul/copiii in acest context? Oricat am incerca sa ne mintim, copilul este neglijat. Atunci cand mama decide ca isi doreste o cariera de succes, familia va avea de suferit intr-un fel sau in altul, iar copilul va fi departe de a fi prioritatea ei. Putem gasi solutii pentru buna lui ingrijire, dar el va tanji mereu dupa mama. Am in minte cateva exemple de acest fel. Mamele isi dedica toata energia companiilor unde lucreaza, le asigura copiilor accesul la programe scumpe, le ocupa timpul cu activitati extrascolare deosebite, dar ele se intorc acasa seara tarziu si pleaca dimineata devreme. Mi s-a parut extrem de trist ca la o aniversare la care am participat impreuna cu Bobo si cu tatal lui sa vad doi frati insotiti nu de parintii lor, ci de o bona stinghera.

 

Sigur, cariera este importanta si reprezinta o sursa de satisfactie si de bani foarte valoroasa. Cu toate acestea, exista si alte solutii.

 

La randul meu, am lucrat in mai multe mari companii. Cat nu l-am avut pe Bobo, nu ma deranja deloc sa dedic multe ore in plus fata de programul obisnuit firmei unde eram angajata si dezvoltarii mele profesionale. Cand m-am intors insa la serviciu dupa concediul de maternitate, nu mi-am mai gasit locul acolo. Am mai rezistat 4 luni si am decis ca nu doresc ca altcineva sa se ocupe de copilul meu. Am infiintat o mica firma de consultanta si de servicii, corespunzator experientei mele in mobilitatea internationala, si am inceput sa lucrez pe cont propriu. Exista stress si acum, dar firma s-a dezvoltat treptat si eu am inteles ca dintre toate lucrurile din lume, ceva mai important decat o familie armonioasa si fericita, nu exista.

 



« toate articolele ^ mergi sus


Care este parerea ta?